Comisia Europeana a decis, joi, sa trimita Malta si Romania in fata Curtii de Justitie a UE. Cele doua state sunt acuzate ca nu au trimis la timp notificari privind pregatirile pe care le-au facut pentru a crea o infrastructura care sa permita alimentarea vehiculelor cu combustibili alternativi, cum ar fi electricitatea si hidrogenul.
Directiva 2014/94/UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi este actul normativ care obliga Romania si Malta sa trimita cadre nationale de politica privind facilitarea alimentarii cu combustibili alternativi.
Statelor membre li s-a solicitat sa trimita Comisiei Europene aceste cadre nationale de politica pana pe 18 noiembrie 2016. Pana in prezent, Malta si Romania nu au dat curs acestei solicitari, desi au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere in intarziere (15 februarie 2017) si un aviz motivat (13 iulie 2017).
Cadrele nationale de politica sunt necesare pentru ca doar in baza lor
se poate crea eficient o infrastructura suficienta pentru asigurarea accesului la combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reincarcare a vehiculelor electrice si a punctelor de realimentare cu gaze naturale si hidrogen.
Pe 8 noiembrie 2017, Comisia Europeana a adoptat un pachet de legi privind mobilitatea curata, menit sa consolideze pozitia de lider mondial a UE in sectorul vehiculelor nepoluante. Respectivul pachet legislativ reprezinta un pas decisiv in aplicarea angajamentelor asumate de UE in cadrul Acordului de la Paris.
Potrivit angajamentelor, UE ar urma sa reduca cu cel putin 40% emisiile de CO2 pe plan intern pana in anul 2030. Printre altele, pachetul de legi prevede realizarea unei evaluari amanuntite a cadrelor nationale de politica, dar si un plan de actiune si solutii de investitii pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi in UE.
Obiectivul este de a incuraja crearea unor planuri nationale mai ambitioase, de a imbunatati gradul de informare a consumatorilor si de a spori investitiile in acest domeniu.
Statele membre au avut obligatia de a institui cadre nationale de politica in care sa defineasca obiectivele si tintele la nivel national si care sa cuprinda actiuni si masuri de sprijin pentru dezvoltarea pietei in ceea ce priveste combustibilii alternativi si pentru instalarea infrastructurii necesare.
In primele 11 luni din 2017, doar 2% dintre autoturismele comercializate in Romania au fost electrice si hibride, potrivit Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). Este vorba, deci, despre doar circa 2.300 de autourisme vandute intr-un an.
Statul a incercat stimularea acestui sector al pietei masinilor prin demararea programului Rabla Plus, in cadrul caruia cumparatorilor de masini cu combustibil ‘verde’ li se da un ecotichet in valoare de 10.000 de euro, bani care se scad din valoarea masinii.
Din pacate, lipsa infrastructurii de alimentare ii descurajeaza pe romanii care ar vrea sa isi cumpere astfel de masini.